Frunzele de maghiran au un gust dulce, mai picant decât frunzele de oregano. Este o plantă destul de populară în bucătăriile noastre - folosită în salate, sosuri, brânzeturi şi în obţinerea lichiorurilor.
Ceaiul aromatic de măghiran ajută la digestie, ameliorează flatulenţa, răcelile şi durerile de cap, calmează nervii şi uşurează menstruaţia. Uleiul esenţial este distilat din frunze şi din vârfurile înflorite ale plantei. Uleiul este antioxidant, antiviral, facilitează spasmele, stimulează circulaţia locală şi reduce îmbătrânirea pielii.
Părţi folosite: frunze, tulpina şi flori.
Utilizări magice: cu o infuzie de măghiran, mentă şi rozmarin se stropeşte în jurul casei pentru protecţie. Acest ritual are efect şi în cazul protejării diferitelor obiecte. Planta aduce fericirea unei persoane deprimate. Nuanţele de violet şi măghiranul sunt purtate în timpul lunilor de iarnă ca o amuletă împotriva răcelilor. Cultivat în grădină formează un scut de protecţie împotriva spiritelor negative. Se foloseşte în ritualurile pentru dragoste, protecţie, fericire, purificare şi curăţire.
Aromoterapie: uleiul esenţial de măghiran se utilizează pentru degerături, vânătăi, ticuri nervoase, artrită, dureri musculare şi rigiditate, entorse, astm, bronşită, răceli, tuse, colici, constipaţie, dispepsie, flatulenţă, amenoree, sindrom premenstrual, dureri de cap, hiperteniune arterială, insomnie, migrene, tensiune nervoasă, condiţii legate de stres.
Calităţi cheie: anafrodisiac, luat în doze mari stupefiant, cefalic, sedativ, restaurativ.