
Celţii treceau această plantă prin fumul focului Solstiţiului de vară şi apoi o purtau în bătălii pentru invicibilitate. Această plantă are tulpinile puţin lemnoase, frunzele perechi - sunt mici şi parfumate şi florile de vară galbene au un parfum de lămâie. Frunzele sunt folosite în salate şi pentru a aroma lichioruri. Extractul din vârfurile înflorite este antiviral, astringent şi sedativ, tratează inflamaţii, răni şi diaree. Consumat intern, acesta calmează nervii şi tratează depresia. Încă se cercetează pentru tratamentul SIDA.
Florile colorează vopselele în galben şi roşu. Planta este utilizată pentru problemele pulmonare, ale vezicii urinare şi în caz de dizenterie, depresie, hemoragii şi icter. Se pun 2 linguriţe de plantă la o cană...