08:01
Unknown
Celţii treceau această plantă prin fumul focului Solstiţiului de vară şi apoi o purtau în bătălii pentru invicibilitate. Această plantă are tulpinile puţin lemnoase, frunzele perechi - sunt mici şi parfumate şi florile de vară galbene au un parfum de lămâie. Frunzele sunt folosite în salate şi pentru a aroma lichioruri. Extractul din vârfurile înflorite este antiviral, astringent şi sedativ, tratează inflamaţii, răni şi diaree. Consumat intern, acesta calmează nervii şi tratează depresia. Încă se cercetează pentru tratamentul SIDA.
Florile colorează vopselele în galben şi roşu. Planta este utilizată pentru problemele pulmonare, ale vezicii urinare şi în caz de dizenterie, depresie, hemoragii şi icter. Se pun 2 linguriţe de plantă la o cană şi se lasă să se infuzeze timp de 20 de minute. Se bea jumătate de cană dimineaţa şi jumătate de cană seara înainte de a vă băga în pat. Uleiul şi cataplasmele de sunătoare sau pojarniţă cum i se spune popular, sunt aplicate extern pe leziuni atunci când terminaţiile nervoase sunt implicate (de exemplu degetele de la mâini şi picioare) şi pentru a înmuia tumorile şi sânii întăriţi. Pentru a face ulei de sunătoare acoperiţi florile de sunătoare, într-o sticlă pe care mai apoi să o închideţi ermetic, cu ulei de măsline presat la rece. Se lasă sigilat timp de 21 de zile sau până devine roşu într-un loc în care în timpul zilei să stea în soarele puternic al verii . Uleiul este excelent pentru masaje deoarece lucrează direct pe coloană. Dacă folosiţi acest ulei pentru masaj, nu ieşiţi în soare pentru că îl atrage, ceea ce s-ar putea finaliza cu arsuri solare. Cataplasmele cu ulei de sunătoare sunt indicate în caz de arsuri uşoare, inflamaţii, nevralgii, reumatism şi vene varicoase.
Atenţie: tumorile maligne trebuie tratate cu grijă! Nu masaţi sau frecaţi o tumoare malignă în creştere pentru că celulele se pot desprinde şi extinde în alte părţi ale corpului.
Părţi folosite: flori, frunze şi tulpina.
Utilizări magice: galezii numeau această plantă "frunza binecuvântată". S-a înţeles a fi o combinaţie de apă şi foc, o esenţă a vindecării. Focul simbolizează forţele fructuoase pline de lumină a verii, iar apa simbolizează colectarea şi direcţionarea forţelor întunecate ale sezonului rece. Pe 24 iunie era data prielnică pentru aceste forţe de lumină şi întuneric să se echilibreze. Planta este arsă pentru a îndepărta negativitatea, se poartă pentru invincibilitate, sănătate şi voinţă. Se culege pe 21 iunie sau într-o vineri şi se poartă pentru a ţine la distanţă bolile mintale şi necazurile şi se poartă pentru a vindeca melancolia. Atunci când sunt puse într-un borcan şi atârnate la geam, protejează de fulgere, foc şi spirite rele - atât florile cât şi frunzele sunt folosite în acest scop.
Postat in: 
