Cunoscută şi sub numele de Toiagul lui Aaron, Muc de lumânare sau Coada vacii, această plantă bienală are o rozetă de frunze lânoase, o tulpină înaltă, groasă, răşinoasă şi cu puf, cu flori luminoase de culoare galbenă urmate de capsule cu multe seminţe. Mierea parfumată a florilor aromatizează lichioruri şi produce un mucilagiu ce înmoaie pielea. Calităţile expectorante, calmante şi sedative ale frunzelor sunt folosite pentru a trata tusea convulsivă şi sunt adăugate la tutunul pe bază de plante. Frunzele lânoase ce împachetează smochinele, sunt utilizate ca iască sau ca bandaje de urgenţă. Frunzele cu un fel de pudră pe ele sunt numite "Cimitirul prafului" şi pot fi folosite în aceleaşi scopuri.
Frunza de lumânărică este un remediu clasic pentru bronşită (precum şi pentru tuse) şi pentru urinare deficitară, cu arsuri (disurie). Se fierb la foc mic 2 linguriţe de plantă la o cană de apă - se administrează câte un sfert de cană de 4 ori pe zi. Un ceai de flori se bea înainte de culcare pentru a dormi mai uşor. Cataplasmele din frunze de lumânărică ajută la răni. Frunzele puse în oţet şi apă vor calma inflamaţiile, afecţiunile dureroase ale pielii, hemoroizii atunci când sunt folosite extern sub formă de cataplasme. Lumânărica poate fi utilizată şi sub formă de tinctură, 15-40 de picături la fiecare 2-4 ore.
Părţi folosite: frunzele şi florile.
Utilizări magice: în India lumânărica este considerată ca fiind cea mai puternică protecţie împotriva spiritelor rele şi a magiei - motiv pentru care este agăţată la uşi, ferestre şi în săculeţi. De asemenea este utilizată pentru a alunga demonii şi negativitatea. Într-un timp vrăjitoarele şi magicienii utilizau lămpi cu petrol pentru a ilumina vrăjile şi ritualurile şi foloseau tulpina sau frunzele pufoase pe post de fitil.
Planta de foloseşte pentru protecţie, divinaţie, sănătate, curaj, determinare, exorcism, apărare.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu