81.Scoruşul de munte(Sorbus aucuparia)

Cunoscut şi sub numele de frasinul de munte sau lemnul Vrăjitoarelor, acesta are ciorchini de flori albe primăvara şi fructe de un roşu aprins toamna, când frunzele prind o culoare roşiatică. Fructele de scoruş, bogate în vitamina C , pot fi folosite la tarte, pot fi fermentate în vin, distilate în spirt. Seminţele trebuie să fie îndepărtate deoarece conţin acid cianhidric şi sunt considerate otrăvitoare. Scoruşul este folosit împotrivă vrăjilor.
Scoruşul de munte este rudă apropiată cu Sorbus americana şi poate fi utilizat în acelaşi mod. Din scoarţa de scoruş se face un decoct pentru diaree şi pentru spălăturile vaginale - se fierb la foc mic 2 linguriţe de scoarţă la o cană de apă timp de 20 de minute. Din scoarţă se mai face şi tinctură - se pune în alcool timp de 8 zile - tinctura de scoruş de munte este folosită pentru a trata febra.
Fructele sale sunt culese la maturitate, se usucă şi pot fi puse în gem sau făcute ceai. Fructele de scoruş, foarte bogate în vitamina C, sunt utile pentru durerile de gât şi amigdalită. Luaţi o linguriţă de suc din boabe proaspete sau un sfert de cană de ceai făcut prin fierberea unei lingurţe de fructe la o cană de apă, timp de 20 de minute, la foc mic. Vechii galezi din aceste fructe au făcut un soi de bere.
Părţi folosite: fructele.
Utilizări magice: se spune despre scoruş că vine din ţara zânelor şi ca atare este un copac magic folosit pentru baghete, amulete şi ritualuri. Baghetele sunt pentru cunoaştere, localizarea metalelor şi pentru divinaţii. Toate părţile copacului sunt sacre. Crenguţele de scoruş ajută la găsirea apei. Focul făcut din lemn de scoruş convoacă spiritele, iar mirosul frunzelor şi al fructelor este folosit în divinaţii.
Se creşte pe lângă casă pentru protecţie. Dacă purtaţi lemn de scoruş, acesta vă va ajuta să vă amplificaţi puterile psihice, iar luat în călătorii, vă va feri de furtuni şi accidente, păstrat în casă fereşte de trăsnete şi pus pe un mormânt, păstrează locul nebântuit. Purtaţi o cruciuliţă mică din lemn de scoruş pentru protecţie.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,scoruşul de munte(sorbus aucuparia)

80.Stejarul(Quercus alba sau spp)

Cunoscut şi sub numele de scoarţa lui Tanner sau Stejarul alb. Un copac druid sfânt, a fost rege peste copaci într-o dumbravă. Coaja de stejar este astringentă şi antiseptică. Scoarţa de stejar oferă tanin, motiv pentru care este folosită pentru tratarea tuberculozei.

Stejarul alb (Quercus alba)

Este cel mai indicat pentru uzul intern. Se infuzează scoarţa internă sau frunzele tinere înainte de Sânziene, pentru spălături şi clisme. De asemenea se administrează în cazurile de probleme rectale interne, hemoroizi, leucoree, tulburări ale ciclului menstrual şi urinare sângeroasă.
Extern se aplică cataplasme pentru a micşora venele varicoase. Ceaiul scade febra, tratează diareea şi este folosit pentru spălarea rănilor. Până la 3 ceşti pe zi pot fi consumate în condiţii de siguranţă. Ca şi gargară, tratează rănile bucale şi din gât. Fiind un bun astringent, opreşte hemoragiile interne.

Stejarul negru (Quercus tinctoria) şi Stejarul roşu (Quercus rubra)

Pot fi folosiţi extern. Quercus robur poate fi utilizat atât intern cât şi extern.
Frunzele de stejar (culese înainte de Sânziene - 24 iunie) sunt pregătite pentru spălături pentru a trata infecţiile vaginale - se pune o lingură de frunze într-un litru de apă fiartă şi se lasă timp de 30 de minute.
Un ceai de muguri de stejar este un tonic excelent pentru ficat - puneţi 2 linguriţe la o cană de apă fiartă şi lăsaţi să se infuzeze 20 de minute. Se fierbe scoarţa pentru unguente utile în caz de hemoroizi.
Părţi folosite: coaja interioară şi frunze tinere. Pentru frunze se folosesc 2 linguriţe la cană şi se infuzează 20 de minute, pentru scoarţă se utilizează o lingură pentru o cană şi se fierbe la foc mic timp de 20 de minute.
Utilizări magice: stejarul este un copac al soarelui. Druizii nu sărbătoreau dacă nu erau în prezenţa unui stejar, tisa, frasin, sau a altui copac sacru. Stejarul simbolizează abundenţă, fertilitate, longevitate, protecţie, precum şi capacitatea de a rezista iluminării conştiinţei spirituale în timp ce restul este adânc înrădăcinat în material.
Toate părţile copacului sunt obiecte puternice de protecţie, care aduc vindecare. Baghetele magice se fac şi din lemn de stejar. Ghindele aduc fertilitate şi abundenţă - cele culese pe timp de noapte deţin cele mai mari puteri de fertilitate. Se poartă o ghindă pentru noroc. Druizii şi preotesele ascultau foşnetul frunzelor de stejar pentru mesajele divinatorii. Frunzele de stejar arse purifică atmosfera.
Ghindele atrag bani, iar lemnul se arde pentru sănătate, energie, forţă, putere, protecţie, apărare, bani şi afaceri.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,stejarul(quercus alba sau spp)

79.Spilcuţa(Tanacetum perthenum)

Cunoscută şi sub numele de iarba fetei, are frunze cu un gust înţepător, divizate, gălbui spre verde, iar florile albe - margarete - apar vara. Frunzele dau o aromă puţin amară hranei şi de obicei se folosesc în aperitivele digestive. Consumul frunzelor de spilcuţă relaxează vasele sanguine, reduc inflamaţiile şi sunt uşor sedative.
Ca şi plantă este foarte importantă datorită succesului său de a reduce migrenele. mestecate zilnic, au un afect în timp, de a reduce durerile de cap şi de a inhiba secreţia unui compus implicat în apariţia migrenelor şi a artritei.
Florile infuzzate se aplică extern pentru a calma durerile de cap şi umflăturile artritice. Ceaiul se consumă intern pentru tinitus (ţiuitul urechii sau alte sunete percepute fără existenţa unui stimul exterior) şi în cazul menstruaţiilor neregulate.
De asemenea ceaiul de spilcuţă poate fi utilizat ca baie pentru picioarele umflate. Aplicată extern, sub formă de tinctură, planta este folosită în tratamentul vânătăilor. Bobocii de flori uscaţi se spune că au aceleaşi proprietăţi ca şi piretru, fiind folosiţi ca insecticid.
Atenţie: frunzele proaspete pot irita gura. Spilcuţa nu ar trebui utilizată în timpul sarcinii, datorită acţiunii stimulatoare pe uter.
Părţi folosite: frunze, flori, ulei esenţial
Utilizări magice: călătorii o poartă cu ei pentru a preveni boala sau accidentele în timpul călătoriilor. Indicat pentru protecţie, purificare, apărare.
Un ulei esenţial de spilcuţă este folosit în parfumerie.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,spilcuţa(tanacetum perthenum)

78.Socul(Sambucus canadensis sau nigra)

Druizii au folosit acest arbore atât pentru binecuvântări cât şi pentru blesteme. În medicina chineză, frunzele, tulpinile şi rădăcinile de soc sunt folosite în tratamentul fracturilor şi a spasmelor musculare. Florile de soc tratează răcelile, durerile de gât, febra fânului, artrita, şi acţionează ca un laxativ uşor. Datorită multiplelor utilizări în problemele de sănătate, este numit "medicamentul pentru piept".
Sambucus nigra poate fi folosit ca insecticid în grădină sau pentru a respinge insectele să se apropie de faţă şi de corp - în acest scop se face o infuzie de frunze proaspete. Această infuzie poate fi turnată şi în găurile şoarecilor şi cârtiţelor. Din fructe se poate face gem, vin, plăcinte şi siropuri. În scop medicinal, ele ajută la tuse, colici, diaree, dureri de gât, astm şi gripă. Un vârf de scorţişoară adăugată în ceai îl "încălzeşte" şi mai mult. Frunzele de soc se adaugă în unguente pentru afecţiuni ale pielii. Florile sunt infuzate pentru febră, erupţii ale pielii - cum ar fi rujeola - şi pentru problemele pulmonare.
Un amestec clasic pentru tratarea gripei este cel de flori de soc, coada şoricelului şi mentă. După ce se bea un ceai din acest amestec, se acoperă persoana care are gripă pentru a transpira cât mai mult. Se folosesc 2 linguriţe de soc sau de amestec la o cană de apă fiartă şi se lasă să stea 20 de minute - se beau până la 3 ceşti pe zi.
Părţi folosite: frunze, flori, boabe
Utilizări magice: baghetele din soc pot fi folosite pentru a alunga spiritele rele sau diferite forme ale gândurilor. Muzica ce este cântată la fluierul sau la naiul făcut din lemn de soc are acelaşi efect ca şi baghetele. Se spune că în seara solstiţiului de vară, dacă dormi sub un soc, îl vei vedea pe regele zânelor şi suita lui.
Florile sunt folosite în ritualuri ce au drept scop îndeplinirea dorinţelor. Frunzele, florile şi fructele sunt împrăştiate pe o persoană, loc sau lucru pentru a binecuvânta. Florile sunt folosite şi ca ofrande. De asemenea se agaţă la uşi pentru a ţine la distanţă răul. Se poartă cu sine pentru a te feri de tentaţia de a comite adulter. Se foloseşte pentru a atrage bani, bogăţii, dragoste, binecuvântare, purificare, curăţare.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,socul(sambucus canadensis sau nigra)

77.Scorţişoara(Cinnamomum verum sau zeylanicum)

Este un copac tropical înalt de 50 de metri. Scorţişoara pe care o consumăm noi sunt pene din scoarţa interioară, iar uleiul esenţial de scorţişoară este distilat din frunze şi ramuri cu ajutorul apei sau a aburilor.
Părţi folosite: scoarţa
Utilizări magice: (planta şi uleiul) pentru meditaţie, apărare, muncă creatoare, ritualurile de divinaţie, de energizare, pentru putere, protecţie, succes, proiecţii astrale, sănătate şi vindecare, dragoste, bani şi purificare.
Aromaterapie: uleiul esenţial de scorţişoară se foloseşte pentru a scăpa de păduchi, scabie, pentru circulaţia slabă a sângelui, ajută la naştere (stimulează contracţiile), de asemenea se mai foloseşte în anorexie, colită, diaree, dispepsie, infecţii intestinale, digestie, spasme, gripă, reumatism, tuse, răceli, infecţii virale, frigiditate, boli infecţioase, condiţii legate de stress, probleme cu dinţii, epuizare nervoasă.
Calităţile cheie ale uleiului esenţial de scorţişoară: tonic, afrodisiac, restaurativ, încălzeşte, relansează, consolidează şi înalţă.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,scorţişoara(cinnamomum verum sau zeylanicum)

76.Rozmarinul(Rosmarinus officinalis)

Frunzele de rozmarin sunt folosite de foarte multă vreme datorită aromei speciale, fiind utilizate mai ales în felurile de mâncare italiană, la cartofi, alături de crustacee, carne de porc şi cea de miel. Frunzele antiseptice şi antioxidante ajută la păstrarea produselor alimentare, la digerarea grăsimii şi au fost adăugate în mai mulţi compuşi pentru slăbire. Florile de rozmarin pot fi folosite în stare proaspătă ca şi garnitură sau cristalizate pentru decor. Apa distilată de flori se foloseşte pentru calmarea ochilor iritaţi.
Frunzele şi florile stimulează ficatul şi digestia, motiv pentru care sunt folosite în cazul migrenelor asociate cu problemele de stomac şi ficat. Rozmarinul creşte circulaţia şi ridică uşor tensiunea arterială. Pentru ceai, puneţi 2 linguriţe de vârfuri înflorite uscate într-o cană de apă fiartă şi lăsaţi timp de 20 de minute. Se consumă câte un sfert de cană de 4 ori pe zi. Ceaiul mai este folosit şi ca apă de gură pentru respiraţia urât mirositoare.
Rozmarinul se mai foloseşte şi în unguente pentru eczeme şi răni. De beneficiile uleiului de rozmarin se bucură stomacul şi nervii. Puneţi rozmarin în vin alb şi lăsaţi să stea timp de o săptămână, după care strecuraţi - mai apoi folosiţi acest vin pentru a frecţiona membrele paralizate. Consumat intern, acest vin linişteşte inima şi stimulează rinichii, creierul şi sistemul nervos. Ceaiul de rozmarin ameliorează starea de depresie. Rozmarinul şi potbalul sunt plante care se fumează pentru a ameliora condiţiile pulmonare şi astm.
Atenţie! atunci când rozmarinul este consumat sub formă de ceai, nu trebuie să depăşiţi doza zilnică de o cană pe zi, deoarece supradozajul poate provoca intoxicaţii mortale.
Părţi folosite: frunze şi flori
Utilizări magice: "orice casă în care rozmarinul creşte, este o casă pe care stăpâna o conduce". Rozmarinul este ars pentru vibraţiile puternice de curăţare şi purificare pe care le emite, pentru vindecare, pentru a induce o stare de somn, pentru menţinerea tinereţii, pentru a aduce iubire şi a spori puterile intelectuale. Infuzia de rozmarin este folosită pentru spălarea mâinilor înainte de începerea unui ritual de vindecare, iar frunzele amestecate cu boabe de ienupăr sunt arse în camerele bolnavilor pentru vindecare. De multe ori este folosit ca substitut pentru tămâie.
Aromoterapie: uleiul esenţial de rozmarin este folosit în cazurile de acnee, dermatită, eczeme, păduchi, retenţie de apă, scabie, gută, dureri musculare, palpitaţii, nevralgii, circulaţie deficitară, varicelă, reumatism, astm, tuse convulsivă, bronşită, colită, dispepsie, flatulenţă, tulburări hepatice, icter, leucoree, dismenoree, răceală şi gripă, dureri de cap, infecţii, epuizare nervoasă, hipotensiune arterială, condiţii legate de stres. Efect: stimulant (nervos şi mental), analgezic, tonic, restaurativ, răcoritor, de consolidare, de protecţie.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,rozmarinul(rosmarinus officinalis)

75.Răchitanul(Lythrum salicaria)

Are portaltoi târâtor, frunzele sunt în formă de lance iar florile mari şi purpurii. Frunzele pot fi mâncate ca şi legumă sau fermentate în alcool slab. Planta cu flori este un dezinfectant intestinal, tratează diareea şi intoxicţiile alimentare. Acţionează ca un antibiotic în caz de tifos, se foloseşte ca şi gargară pentru durerile de gât, se consumă sub formă de ceai pentru febră şi probleme hepatice.
Părţi folosite: flori, frunze, tulpină.
Utilizări magice: pusă în colţuri în fiecare cameră, această plantă restabileşte armonia şi aduce pace. Se oferă cadou pentru a fi de acord cu ceva

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,răchitanul(lythrum salicaria)

74.Roiniţa(Melissa officionalis)

Această plantă stufoasă cu tulpina pătrăţoasă, frunzele au un miros de lămâie, şi florile târzii de vară se maturează şi îşi schimbă culoarea de la alb sau galben la albastru pal. Frunzele proaspete dau o aromă delicată multor feluri de mâncare, uleiurilor, oţeturilor şi lichiorurilor. Se pot adăuga în apa de baie pentru a relaxa. Roiniţa, cunoscută şi sub numele de melisa, calmează muşcăturile de insecte, iar ceaiul este sedativ şi tonic.
Părţi folosite: frunze şi flori
Utilizări magice: înmuiaţi în vin pentru 3 ore, scoateţi planta şi serviţi împreună cu prietenii şi cei dragi. Planta mai este folosită în ritualurile de asigurare a succesului.
Aromoterapie: uleiul esenţial de melisa este mai scump datorită cantităţilor necesare de material, între 3,5 - 7 tone pentru obţinerea unui kilogram de ulei esenţial. Uleiul care rezultă din această plantă are un miros dulce, este un lichid de un galben deschis. A fost numit "elixirul vieţii" de către medicul roman antic, Avicenna. Planta a fost asociată în special cu tulburările nervoase, cu inima şi emoţiile, a fost folosită pentru anxietate, melancolie, pentru a consolida şi revigora spiritul vital.
Kurt Schnaubelt spunea: "modul în care uleiul de melisa combină o componentă antivirală excelentă cu o putere sedativă răspândită, dar liniştitoare este greu de imaginat. Prin complexitatea, puterea şi blândeţea sa, uleiului de melisa ilustrează perfect modul în care natura de-a lungul timpului a reuşit să funcţioneze tot timpul mai bine decât medicamentele sintetice."
Atenţie! Uleiul de melisa oferit la preţuri extrem de scăzute este posibil să fie alterat în vreun fel şi nu va avea aceleaşi proprietăţi ca ale unui ulei esenţial adevărat.
Uleiul esenţial de melisa este un puternic antiviral, calmează durerile de cap, ajută la echilibrarea emoţiilor, reduce agitaţia, îmbunătăţeşte calitatea vieţii, este calmant, reconfortant, sedativ, fortifiant, euforizant, bactericid, antialergic şi înălţător.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,roiniţa(melissa officionalis)

73.Pinul(Pinus spp.)

Este cunoscut ca unul dintre cele 7 căpetenii ale copacilor irlandezi. Distilarea uscată a acelor, crengilor şi conurilor de pin silvestru (Pinus sylvestris) dă cel mai calitativ ulei de pin folosit pentru parfumuri şi pentru expectorante în inhalaţii pentru bronşită şi răceală. Rădăcina este inclusă în unele produse pentru stimularea părului.
Din acele şi rămurelele tinere de pin alb (Pinus strobus, Pinus alba) sunt făcute infuzii pentru tuse şi ca antiscorbutice - se folosesc 2 linguriţe la cana de apă şi se fierb la foc mic timp de 20 de minute. Cu un conţinut bogat de vitamina C, i-au ajutat pe strămoşii noştrii să treacă peste iernile lungi şi geroase. Nodurile lemnoase de pin sunt fierte cu angelica şi rămurele de gutui şi de dud pentru a face o baie pentru artrită şi reumatism. Acele de pin se fierb în baie de aburi în uleiurile pentru masaj. Acest ulei este utilizat extern pentru a calma durerile reumatismale, bronşita cronică, pneumonia şi nefritele. Pur şi simplu acoperiţi acele de pin cu ulei de măsline de cea mai bună calitate şi fierbeţi fie la foc mic timp de 20 de minute, în baie de aburi.
Răşina de pin vindecă rinichii, ficatul şi plămânii. Parfumul său este calmant atât pentru plămâni cât şi pentru nervi.
Părţi folosite: ace, crenguţe şi nodurile lemnoase.
Utilizări magice: Pinul este simbolul păcii al confederaţiei Iroquois a nativilor americani. Pinul se arde pentru a purifica ambientul şi cu crenguţe se decorează casa pentru bucurie şi vindecare. În acelaşi scop se arde cu ienupăr şi cedru. Conurile şi fructele proaspete cu coajă lemnoasă de pin se poartă pentru a spori fertilitatea. Pentru a purifica o zonă în care urmează să se desfăşoare un ritual în aer liber se mătură cu o crenguţă de pin. Uleiul esenţial de pin este adăugat în amestecurile pentru protecţie, bani, purificare şi vindecare.
Aromoterapie: uleiul esenţial de pin (Pinus sylvestris) se utilizează în cazurile de păduchi, scabie, răni, transpiraţie excesivă, artrită, dureri musculare, gută, circulaţie deficitară, nevralgii, astm, reumatism, răceală, bronşită, guturai, tuse, sinuzită, cistită, dureri în gât, infecţii urinare, epuizare nervoasă, oboseală, condiţii legate de stres. Efect de consolidare, curăţare, restaurare, relansare, răcoritor, calmant şi stimulent.

Citeste mai mult »

Postat in: pinul(pinus spp.),plante medicinale

72.Patchouli(Pogostemon patchouli sau heyeanus)

Această plantă aromatică are o rădăcină pătrăţoasă, verticală, frunzele-i sunt moi şi ovale, iar florile-i sunt ca nişte piroane albe spiralate. Frunzele plasate printre haine alungă insectele şi dau şalurilor indiene un parfum caracteristic. Patchouli dă un miros distinctiv cernelii originale din India şi cernelei roşii chinezeşti.
Părţi folosite: frunzele
Utilizări magice: patchouli miroase a pământ, motiv pentru care a fost folosit în amestecurile pentru bani şi prosperitate. Frunzele se presară pe bani, în portofele sau puse în jurul unor lumânări verzi arzând. De asemenea este utilizat ca şi talisman pentru fertilitate. Patchouli este utilizat pentru a atrage oamenii şi pentru a trezi dorinţele sexuale. Este ars ca şi tămâia pentru bani, ferilitate, apărare, iubire, eliberare.
Aromoterapie: uleiul esenţial de patchouli se utilizează în cazurile de acnee, piele crăpată, mătreaţă, dermatită, eczeme, infecţii fungice, îngrijirea părului, impetigo, răni, păr gras, pori deschişi, plăgi, riduri, epuizare nervoasă, frigiditate, condiţii legate de stres.
Calităţi cheie: stimulant în cantităţi mici, sedativ în doze mari, afrodisiac, tonic nervos, odihnitor, calmant, înălţător.

Citeste mai mult »

Postat in: patchouli(pogostemon patchouli sau heyeanus),plante medicinale

71.Pătrunjelul(Petroselinum sativum sau crispum)

Este o plantă bienală, cu rădăcină principală şi tulpini solide, cu frunze triunghiulare, dinţate şi ondulate pe margini, împărţite în trei segmente, florile sunt mici şi "cremoase", iar seminţele sunt aromatice. Atunci când este plantat lângă trandafiri, le îmbunătăţeşte sănătatea şi mirosul. Infuzia de frunze de pătrunjel este un tonic excelent pentru păr, piele şi ochi. Frunzele de pătrunjel, rădăcina şi seminţele sunt diuretice, curăţă radicalii liberi responsabili de îmbătrânirea pielii şi reduc eliberarea de histamină.
Pătrunjelul este diuretic şi este de ajutor în eliminarea pietrelor şi pietrişului la rinichi, pentru edem, icter şi alte probleme cu rinichii. Rădăcina este partea cea mai puternică. Uleiul de seminţe de pătrunjel (5-10 picături) este folosit pentru a provoca menstruaţia. Seminţele, atunci când sunt consumate sub forma de decoct, au fost folosite pentru febra intermitentă. Pentru infuzie se pune o linguriţă de frunze la o cană de apă fiartă şi se lasă să se infuzeze timp de 20 de minute, sause fierbe o linguriţă de rădăcină sau seminţe timp de 20 de minute, la o cană de apă. Doza este de un sfert de cană de 4 ori pe zi.
Frunzele de pătrunjel sunt folosite în cataplasme pentru cancer. O cataplasmă cu pătrunjel vă va ajuta în cazurile de muşcături de insecte, înţepături şi ochi umflaţi. Ceaiul de pătrunjel este folosit pentru astm şi tuse.
Atenţie: persoanele cu rinichii slăbiţi ar trebui să evite această plantă.
Părţi folosite: rădăcina, frunzele şi seminţele.
Utilizări magice: pătrunjelul a fost folosit de către greci în ritualurile de înmormântare - era prezent atât în coroanele funerare, cât şi în decoraţiunile mormintelor. Deşi planta fusese asociată cu moartea şi era adesea privită ca fiind "rea", romanii adesea ascundeu câte o crenguţă în îmbrăcămintea lor în fiecare dimineaţă pentru protecţie. De asemenea este plasat pe tăvile de alimente pentru a le păzi de contaminare. Pătrunjelul este folosit în băile de purificare şi în ritualurile pentru încetarea nenorocirilor.
Aromoterapie: uleiul esenţial de pătrunjel se utilizează în cazurile de acumulare de toxine, artrită, vase de sânge sparte, celulită, reumatism, sciatică, colici, flatulenţă, indigestie, hemoroizi, amenoree, dismenoree, infecţii urinare, cistită.
Calităţi cheie: stimulant, răcoritor, efect de încălzire. Evitaţi în timpul sarcinii!

Citeste mai mult »

Postat in: pătrunjelul(petroselinum sativum sau crispum),plante medicinale

70.Pelinul(Artemisia vulgaris)

Cunoscut şi sub numele de tutunul marinarilor, iarba vrăjitoarelor, bătrânul, sau sub numele de absint, este o plantă aromatică perenă. Lemnul său este o alegere bună pentru baghete şi obiecte necesare în ritualuri. Planta are frunze verzi de mărimi medii, pe partea interioară sunt argintii, iar bucheţelele de flori sunt de un roşu-brun.
Este o planta magica si sacra pentru zeitatile lunii. Daca planta este ingerata, este otravitoare.
Pelinul amar este o planta folosita pentru a aroma vermutul si binecunoscuta bautura interzisa - absintul. O infuzie din frunze si vârfurile înflorite este un tonic pentru sistemul digestiv, ficat, vezica biliara si sânge, reducând inflamatiile si curatând impuritatile. Planta trateaza febra, expulzeaza viermii si reduce toxicitatea intoxicarii cu plumb. Pelinul actioneaza ca un factor de descurajare a insectelor daunatoare.
Frunzele si florile sunt folosite în infuzii usoare pentru a ajuta la digestie, flatulenta si în arsurile la stomac. Pelinul îmbunatateste circulatia sângelui si stimuleaza ficatul. Utilizati o lingura de planta la o cana de apa fierbinte si lasati 20 de minute - se bea câte un sfert de cana de 4 ori pe zi, sau se poate administra sub forma de tinctura, între 8-10 picaturi adaugate în apa, de 3 ori pe zi. Cataplasmele din frunze si flori calmeaza vânataile si entorsele. Uleiul de pelin amelioreaza artrita.
Atentie! Este toxic în doze mari!! Uleiul esential de pelin este folosit numai pentru uz extern!! Utilizarea prelungita a pelinului poate provoca leziuni nervoase!!
Planta este un clasic remediu pentru simptomele premenstruale şi se utilizează sub formă de ceai sau adăugat în apa de baie. Se folosesc 2 linguriţe de plantă la o cană de apă fiartă şi se lasă timp de 20 de minute. Se consumă câte un sfert de cană de 4 ori pe zi. Se face o baie foarte bună pentru picioarele obosite. De asemenea planta ajută la digestie şi la curăţarea ficatului.
Pelinul este un bun agent care reduce fluxul menstrual, mai ales atunci când este combinat cu busuiocul cerbilor (mentha pulegium), cohosh albastru sau rădăcină de angelică. Planta este utilă în epilepsie, paralizie, isterie şi febră.
Când este pusă printre haine, planta respinge moliile.
Părţi folosite: Frunze, flori şi tulpina.
Utilizări magice: lemnul de pelin se arde alături de lemnul de santal în timpul ritualurilor şi o infuzie de pelin îndulcită cu miere de albine se bea înainte de ritualul de divinaţie. Infuzia de pelin este folosită pentru a curăţa cristalele şi oglinzile magice.
În China este agăţat deasupra uşilor pentru protecţie. De asemenea pelinul este purtat pentru a creşte dorinţele sexuale şi fertilitatea, pentru a preveni durerile de spate şi pentru a vindeca diferite boli şi nebunia. Plasat lângă pat, ajută la realizarea proiecţiei astrale.
Se spune că protejează de oboseală în călătorii, de insolaţie, animale sălbatice şi spirite rele. se spune ca mirosul de pelin îmbunatateste puterile psihice. Se arde alaturi de alte mirosuri pentru divinatii si profetii, în mod special este benefic atunci când este combinat cu pelinul negru. Tinut la oglinda retrovizoare, pelinul protejeaza de accidente pe drumurile periculoase.

Citeste mai mult »

Postat in: pelinul(artemisia vulgaris),plante medicinale

69.Păducelul(Cratageus spp)

Cunoscut şi sub numele de Copacul Înflorit, gherghinar sau ghimpele alb. Acest arbust cu frunze căzătoare, ca nişte lobi zimţaţi, are ciorchini denşi de flori albe la sfârşitul primăverii şi fructele-i sunt roşii. Florile sunt formate din 5 petale, număr sacru.
În timpul primului război mondial, frunzele tinere de păducel erau înlocuitori pentru ceai şi tutun, iar seminţele erau măcinate în loc de cafea.
Fructele de păducel sunt un puternic tonic cardiac, utile pentru aproape orice tip de bolală a inimii. Cei cu probleme ale colesterolului şi cu boli valvulare au de beneficiat în urma consumului de păducel. Fructele ajută la digestie şi sunt folosite pentru pofta de mâncare. Consumul pe o perioadă mai lungă de timp ajută la scăderea tensiunii arteriale. Seminţele roşii de păducel sunt un bun remediu pentru nervi şi insomnie. Fructele sunt fierte la foc mic sau se fac tinctură. Fierbeţi la foc mic 2 linguriţe de fructe de păducel la o cană de apă, timp de 20 de minute. Doza este de un sfert de cană de 4 ori pe zi. În cazul tincturii de păducel, se iau câte 10-20 de picături de 4 ori pe zi.
Din flori se face ceai pentru inimă - la o cană de apă fiartă se adaugă 2 linguriţe de flori şi se lasă 20 de minute să se infuzeze - doza este de un sfert de cană de 4 ori pe zi.
Părţi folosite: florile şi fructele
Utilizări magice: păducelul este floarea clasică folosită la decorarea armindenului (nume popular al zilei de 1 mai - considerată ca început al primăverii). O plantă a fertilităţii, îşi găseşte locul pe la nunţi sau la sărbătoarea primăverii de 1 mai, precum şi în ritualurile făcute pentru plantaţii.
Baghetele făcute din păducel au o mare putere. Florile sunt un simbol al erotismului. Se utilizează păducelul pentru fertilitate, protectie, apărare şi castitate. Păducelul este un copac sacru pentru zâne şi face parte din triada copacilor zânelor : stejarul, frasinul şi păducelul, şi atunci când aceştia cresc împreună, se spune că se pot vedea zânele.

Citeste mai mult »

Postat in: păducelul(cratageus spp),plante medicinale

68. Porumbarul(Prunus spinosa)

Este cunoscut ca şi Mama Pădurii sau Copacul dorinţelor. Acest copac are frunze mici, zimţate şi ovale pe ramuri întunecoase şi spinoase, cu flori purpurii şi fructe negre. Din frunzele porumbarului se poate face apă de gură. Fructele sunt astringente şi din ele se poate face un gin de prune. În mod tradiţional, lemnul a fost folosit pentru ciomage.
Părţi folosite: frunze, crenguţe, fructe.
Utilizări magice: întoarce răul/vrăjile la cel care le-a trimis. Spinii sunt folosiţi pentru a înfinge în lumânări, figuri din ceară sau păpuşi ale celor care nu-ţi dau pace. Porumbarul calmează atmosfera, alungă demonii şi vibraţiile negative.

Citeste mai mult »

Postat in: plante medicinale,porumbarul(prunus spinosa)

67.Nucul Vrajitoarelor(Hamamelis virginiana)

Acest copac mai este numit şi floarea iernii. Frunzele sale distilate sunt incluse în produsele pentru piele datorită proprietăţilor sale astringente şi de dezinfectant. Este folosit atât pentru pentru pielea crăpată şi bătută de soare, vânătăi, umflături şi erupţii cutanate, cât şi pentru a opri sângerările, pentru a reduce hemoroizii şi varicele. Seminţele sale sunt comestibile şi din frunze se poate prepara un ceai pentru încălzire.
Hamamelisul virginiana distilat comercializat conţine până la 14% alcool, însă nu trebuie confundat cu tinctura de hamamelis care este mult mai astringentă şi poate desfigura pielea.
Părţi folosite: frunze şi crengi tinere.
Utilizări magice: acest arbust a fost foarte mult timp folosit pentru tijele radiestezice. Scoarţa şi nuielele de hamamelis virginiana sunt folosite pentru a proteja împotriva influenţelor negative. Dacă se portă o părticică a acestui arbust lucrează în planul emoţional (repară inimile "frânte") şi răceşte pasiunile.
Aromoterapie: produsul obţinut prin distilarea frunzelor de hamamelis virginiana este unul dintre elementele de bază în cazul primului ajutor (acasă). Este util pentru înţepături, zgârieturi, entorse, umflarea ţesuturilor, şi multe alte afecţiuni minore. De asemenea este foarte util în tratamentele de îngrijire a pielii.

Citeste mai mult »

Postat in: nucul vrajitoarelor(hamamelis virginiana),plante medicinale

66.Nucşoara(Myristica fragrans)

frunze parfumate şi flori mici galbene. Fructele au în interior sămânţa - nucşoara - şi coaja de acoperire de culoare roşiatică. Atât seminţele cât şi această coajă sunt condimente culinare folosite în mâncărurile dulci şi savuroase într-o varietate largă de bucătării.
Nucşoara creşte efectul ameţitor şi soporific al băuturilor alcoolice şi este recunoscută a fi afrodisiac. Este prescrisă pentru balonare şi greaţă. Uleiul esenţial de nucşoară este adăugat în parfumuri, săpunuri, uleiuri de păr, tutun şi fumigene. Seminţele produc un ulei - untul de nucşoară - folosit în cremele pentru piele.
Atenţie! Dozele mari de nucşoară sunt toxice datorită prezenţei unui compus halucinogen - eter fenolic C11H12O3.
Părţi folosite: semiţele şi coaja
Uilizări magice: se arde pentru mirosul care sporeşte puterile psihice sau pentru muncă creativă. Se poartă cu sine pentru îmbunătăţirea intelectului.
Aromoterapie: uleiul esenţial de nucşoară se utilizează pentru indigestie, slăbiciune generală, infecţii bacteriene, gută, reumatism, artrită, ca ajutor în circulaţia sângelui.

Citeste mai mult »

Postat in: nucşoara(myristica fragrans),plante medicinale

65.Măceşul (Rosa canina)

Este o sursă pentru gemuri, siropuri, ceaiuri şi vinuri. Florile de măceş sunt un simbol puternic pentru feminitate şi iubire pură şi sunt apreciate de către aromoterapeuţi pentru că reînvie aceste calităţi.
Siropul de petale de trandafir se poate face prin adăugarea unei cantităţi de zahăr dublă cantităţii de petale peste care se pune apă fierbinte. Petalele proaspete mai pot fi zdrobite uşor cu puţină apă fiartă, lăsate puţin şi mai apoi filtrate, iar lichidul rezultat amestecat cu miere de albine - este un bun laxativ natural şi tonic pentru stomac.
Măceşele ar trebui colectate după primul îngheţ - vor fi numai bune pentru uscat sau pentru gem. Gemul sau jeleul este utilizat pentru răceli. Măceşele uscate se desfac, se îndepărtează seminţele şi firişoarele de perişori şi pieliţa este folosită pentru a face un ceai numai bun pentru durerile de gât - se foloseşte 1 linguriţă de coajă de măceşe la o cană de apă şi se fierbe la foc mic timp de 10 minute. O infuzie de petale de 30 de grame la jumătate de litru de apă - este o soluţie liniştitoare pentru ochi.
Părţi folosite: flori şi fructe.
Utilizări magice: trandafirul este o plantă ce aparţine elementului apă, iar mirosul de trandafir este parfumul iubirii acceptate. Mugurii de trandafiri se adaugă la apa de baie pentru a evoca un iubit. Uleiul esenţial de trandafir este mai scump, dar merită - o picătură are proprietăţi puternice. Nu utilizaţi uleiurile sintetice (cel puţin dacă o faceţi, nu vă aşteptaţi la rezultate). Uleiul esenţial de trandafir este folosit pentru a atrage dragostea, conferă pace, sporesc frumuseţea şi stimuleaz apetitul sexual.
Un ceai de boboci de trandafir consumat înainte de culcare induce vise profetice, iar petalele de trandafir şi măceşele sunt folosite în vrăjile de vindecare. Petalele de trandafir presărate în jurul casei calmează starea de stres a persoanelor ce locuiesc în ea şi de asemenea îmbunătăţeşte relaţiile între membrii familiei.
Se ard pentru vindecare, iubire, sănătate, creativitate, noroc, echilibru, în ritualurile de divinaţie, pentru clarviziune şi protecţie.
Aromoterapie: uleiul esenţial de trandafir (rosa canina şi rosa spp) este folosit în cazurile de piele uscată, matură sau sensibilă, riduri, eczeme, circulaţie deficitară, herpes, palpitaţii, tuse, astm, febra fânului, menstruaţie neregulată, greaţă, leucoree, tulburări uterine, menoragie, depresie, impotenţă, insomnie, dureri de cap, frigiditate, tensiuni nervoase, condiţii legate de stres. Efect de afrodisiac, calmant, mângâietor, antidepresiv, sedativ, înălţător, tonic cardiac, împăciuitor, de reglare.

Citeste mai mult »

Postat in: măceşul (rosa canina),plante medicinale

64.Migdalele(Prunus dulcis)

Copacul de migdale dulci are scoarţa închisă la culoare, flori albe primăvara devreme și fructe uscate, cu o 'piatră' ce conţine în interior sămânţa. Migdalele aromatizează multe feluri de mâncare. Uleiul de migdale este un ulei presat din seminţele de migdale dulci și este folosit în cosmetică, ca ulei de masaj și medicament.
Migdalele trebuie mestecate bine și încet. S-a aflat despre ele că ajută la prevenirea cancerului. Arabii care traversează deșertul trăiesc doar cu apă, curmale și cu migdale. Puteţi înmuia 30 de grame de migdale de cu seară în 120 grame de apă și dimineaţa o puneţi în blender și faceţi lapte de migdale. Migdalele decojite pot calma arsurile gastrice, iar migdalele mărunţite nu făcute praf sunt un bun gomaj pentru ten. Uleiul esenţial de migdale ameliorează tusea și răgușeala. Migdalele conţin foarte puţin amidon, motiv pentru care făina de migdale și untul de migdale sunt recomandate diabeticilor.
Atenţie: migdalele conţin acid cianhidric și pot fi toxice dacă sunt consumate în cantităţi mari (50 de boabe pentru un adult, 10 pentru un copil).
Părţi folosite: seminţe și lemn
Utilizări magice: (lemnul) se arde pentru bani, bogăţii și înţelepciune. Din lemnul de migdal se poate face o frumoasă baghetă magică. Uleiul de migdale dulci este unul dintre uleiurile primare pentru ritualuri. Într-o fabulă veche, Phyllis a fost părăsită de iubitul ei Demophoon și ca urmare, a murit de durere. Zeii au preschimbat-o într-un migdal neroditor. Când Demophon s-a întors și a îmbrăţișat copacul, acesta a înfrunzit și înflorit - simbol al dragostei adevărate ce transcede moartea.
Aromoterapie: bază pentru masaj, baie, și pentru produsele de îngrijire corporală. Uleiul de migdale dulci este neparfumat și este foarte hrănitor pentru piele.

Citeste mai mult »

Postat in: migdalele(prunus dulcis),plante medicinale

63.Muşeţelul(Chamaemelum nobile sau Anthemis nobilis)

Este cunoscut ca şi muşeţelul roman, muşeţelul englez, muşeţelul peren, muşeţelul sălbatic sau mărul pământului. Această plantă perenă are frunzele ca nişte pere cu miros de mere, iar florile albe au în centru nişte bumbişori aurii. Din flori se face un ceai digestiv, liniştitor şi sedativ, care este folosit pentru liniştirea copiilor. Ajută la prevenirea coşmarurilor şi a insomniei, suprimă greaţa. Compuşii florilor au demonstrat în testele de laborator o activitate anti-tumorală.
În grădină este o plantă "medic" deoarece revigorează plantele din apropiere care se află "în dificultate". Uleiul esenţial de muşeţel are o frumoasă culoare albastră ce se transformă în timp în galben - îmbătrâneşte. Această plantă are o afinitate pentru zona plexului solar din corpul uman. Colicile, stomacul supărat şi febra sunt tratate cu ceaiul din flori proaspete sau uscate. Utilizaţi 2 linguriţe la cana de ceai şi fierbeţi 20 de minute - beţi câte un sfert de cană de 4 ori pe zi. Femeile cu crampe menstruale pot încerca să adauge câteva felii subţiri de rădăcină proaspătă de ghimbir în ceaiul de muşeţel.
Muşeţelul are efecte de antibacteriene. Se aplică extern ceaiul de muşeţel în cazurile de răni, mâncărimi, erupţii cutanate, acnee. Uleiul este folosit în cazul articulaţiilor tumefiate. Muşeţelul calmează nervii şi induce starea de somn. Folosiţi-l în băi şi gargare. De asemenea este folosit la copii mici care sunt mofturoşi şi celor cărora le cresc dinţii - fie se adaugă în lapte, fie în flacon.
Părţi folosite: florile
Utilizări magice: muşeţelul galben aduce puterea soarelui în poţiunile pentru iubire, bani şi în ritualurile de purificare. Se utilizează ca tămâie pentru Dumnezeu. Când se presară în jurul casei, se elimină blestemele, deochiurile, vrăjile. Acesta poate fi ars sau pus în săculeţe ritualice pentru a aduce prosperitate şi bani. Utilizaţi muşeţelul pentru dragoste, noroc, bogăţii, justiţie, prosperitate, purificare, meditaţie, odihnă.
Aromoterapie: uleiul esenţial de muşeţel se utilizează pentru calmarea nervilor, migrene, acnee, inflamaţie, insomnie, probleme menstruale, dermatită, tensiune, dureri de cap, stres, ca analgezic.

Citeste mai mult »

Postat in: muşeţelul(chamaemelum nobile sau anthemis nobilis),plante medicinale

62.Murul(Rubus fructicosus sau rubus villosus)

Un decoct de frunze de mur este un bun tonic pentru sânge şi pentru piele, şi o cataplasmă ce ajută la tratarea eczemelor. Fructele zemoase, adică murele, de culoare violet-negru sunt bogate în fibre şi vitamina C. Rădăcina de mur este un remediu clasic pentru diaree, şi de asemenea, este recunoscut tratament pentru curăţarea rinichilor şi a tractului urinar de pietre şi nisip. Fierbeţi la foc mic 2 linguriţe de rădăcină rasă sau măcinată într-o cană de apă timp de 20 de minute şi beţi câte un sfert de cană de 4 ori pe zi.
Mugurii şi frunzele sunt folosite în stare proaspătă în cataplasme pentru răni, arsuri, ulceraţii bucale şi pentru gât inflamat. În cazul gâtului inflamat sau a ulceraţiilor, se pot mesteca frunzele, în loc de cataplasmă. Fructele de pădure sunt tonice, dar şi utile în diaree, precum şi frunzele. Pot fi consumate naturale, sub formă de suc sau puteţi face vin de mure.
Părţi folosite: rădăcina, frunzele, mugurii şi fructele
Utilizări magice: frunzele şi fructele sunt utilizate pentru a atrage avere şi/sau vindecare. Este o plantă a Zeiţei, aparţinând sferei planetare Venus. O plantă a prosperităţii, a protecţiei şi a sănătăţii, o plantă pentru a mulţumi pentru recoltă.

Citeste mai mult »

Postat in: murul(rubus fructicosus sau rubus villosus),plante medicinale